de lucruri frumoase nu ne saturam niciodata

sâmbătă, 14 aprilie 2012

...

In ce consta farmecul trecerii? Sa prinzi o clipa magica, care sa te marcheze, sa-ti staruie in amintire, sa cauti sa te agati de ea. Asta face tot timpul! Frumusetea trecerii cred ca sta in a savura clipa. Cei care rateaza in a sesiza frumusetea trecerii se recruteaza in primul rand dintre cei care acopera o coaja de banalitate, de rutina...
Solomon Marcus
Share/Save/Bookmark

CINA...


Florentina Voichi, CINA - Dialogul asupra privirii, ulei/pansa si tehnica mixta/hartie.
Share/Save/Bookmark

PASTE FERICIT!


Share/Save/Bookmark

atunci cand s-au scos armele...

intaimplati mai mult sau mai putin placute in lumea licitatiilor...
grigorescu la paris, grigorescu la bucuresti, grigorescu pe internet - premiu de concurs

aici
Share/Save/Bookmark

joi, 12 aprilie 2012

adjduecari sub pragul de 100.000 de euro...

Şase licitaţii tematice, sute de participanţi şi vânzări totale de 0,85 milioane euro: bilanţul celor două seri de evenimente Artmark din aprilie

Ştefan Luchian, „După baie”, 85.000 €

Theodor Pallady, „Debarcader pe Sena, dinspre Belleville”, 48.000 €
ulei pe carton, 61 x 50,5 cm, semnat central stânga, cu negru, T.Pallady
Proveniență:
colecția Marie Jeanne (Diamandy) și Nicolae Bastaki. Marie Jeanne era fiica Ioanei Pallady din căsătoria acesteia cu Constantin Diamandy, boier și diplomat român, ministru plenipotențiar la Petersburg și ulterior, ambasadorul României la Paris. Constantin Diamandy a avut cu Ioana, născută Ghika, 3 copii: Marie Jeanne, Magda și Ion. Marie Jeanne s-a căsătorit cu Neculai Bastaki, inginer agronom cu studii în Belgia, iar sora sa, Magda, cu Emil Sturdza și mai apoi cu George G. Assan, alături de care a locuit în casa Assan din piața Lahovary, astăzi Casa Oamenilor de Știință. Iubitoare de artă, Marie Jeanne și-a început colecția sub îndrumarea tatălui. Confiscată în anii ‘80, în 2008, în urma deciziei din 2006, opera este restituită de către Muzeul Municipiului București, către moștenitorii familiei Bastaki. Pe verso număr de inventar Muzeul Municipiului Bucureşti, 939861. Menţiunea: RIDICAT DE LA MUZEUL MUN. BUCUREŞTI, AZI, 21.02.2008, CONFORM PROCESULUI-VERBAL NR.467/21.02.2008. Opera a participat la Expoziția Retrospectivă Theodor Pallady, Muzeul de Artă al R.P.R., București, iunie-iulie 1956 și este menționată la cat. 116, pag. 18, sub titlul “Debarcader”.
Adjudecat: 48.000 euro
Valoare estimativă: € 40.000 - 75.000

Camil Ressu, „Zi de iarnă”, 32.000 €
ulei pe pânză, 65 x 81 cm, semnat stânga jos, cu negru, C. Ressu
Proveniență:
importantă colecție privată, București.
Adjudecat: 32.000 euro
Valoare estimativă: € 20.000 - 35.000

Rudolf Schweitzer – Cumpăna, „Ţăran cu desagă”, 25.000 €

Nicolae Vermont,Suflete slave („Crimă şi pedeapsă”), 25.000 €

Alexandru Ciucurencu, „Natură statică cu flori şi pensule”, 19.500 €

Alexandru Ciucurencu, „Citadelă”, 9.500 €

Corneliu Baba, „Rege nebun”, 9.000 €

Ion Mândrescu, „Roata timpului”, 9.000 €
bronz, 88 x 55 x 88 cm, semnat şi datat pe roată, I. Mândrescu, 2005
Proveniență:
galerie bucureșteană.
Adjudecat: 9.000 euro
Valoare estimativă: € 9.000 - 15.000

Ion Iancuţ, „Copil de altar”, 8.500 €
bronz, 95 x 43 x 25 cm, semnat pe verso, IANCUŢ
Proveniență:
galerie bucureșteană.
Opera a participat la expoziţia personală de la Palatul Parlamentului, Bucureşti, 2009.
Adjudecat: 8.500 euro
Valoare estimativă: € 7.000 - 11.000

Ion Irimescu, „Muză citind”, 8.000 €
Muză citind (Sapho)
bronz, 130 x 43 x 32 cm, semnat frontal, Ion Irimescu
Valoare estimativă: € 6.000 - 9.000plus:

Maşină de criptat „Enigma”, folosită de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o piesă de muzeu, extrem de rară, 21.000 €

34 x 28 x 15,5 cm
lemn, bachelită și componente electrice
Adjudecat: 21.000 euro
Preţ de pornire: € 10.000
Mașina de criptat “Enigma” fusese inventată în jurul anului 1920 pentru a fi folosită în scopuri civile, spre exemplu în cazul tranzacțiilor comerciale. Specialiștii în criptare ai serviciului de informații al armatei germane au preluat sistemul și l-au îmbunătățit, folosindu-l până la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Principiul aplicat era acela al unui cifru polialfabetic bazat pe mai multe alfabete de substituție, ceea ce făcea practic imposibilă descifrarea în absența codului. Criptografia este o ramură a matematicii care are ca obiectiv securizarea informației și restricționarea accesului la un sistem informatic, iar un cifru este o pereche de algoritmi care efectuează criptarea, adică ascunderea informației, cât și procesul opus, acela de decriptare. Sistemul de operare propriu-zis este controlat de algoritm și de o cheie, aceasta din urmă fiind elementul care permite aplicarea algoritmului. Piesele componente ale mașinii “Enigma” erau: 1. tastatura, care fusese împrumutată de la mașinile de scris obișnuite; 2. placa cu lămpi, o lampă în locul fiecărei taste care se aprindea în momentul în care tasta era acționată și punea în lumină litera inscripționată pe ea; 3. placa comutatoarelor pe care se aflau prizele, una pentru fiecare literă, fiecare conectată de celelalte; 4. trei rotoare detașabile, fiecare dispunând de un set format din 26 de contacte, câte unul pentru o literă; 5. roata fixă, cu o formă identică cu a rotoarelor dar care nu se putea detașa și care avea un set de 26 de contacte grupate în perechi; 6. baterie pentru alimentarea circuitelor.

Cablurile electrice asigurau legăturile dintre taste și lămpi, dintre lămpi și cele trei rotoare, dintre rotoare, respectiv dintre rotoare și roata fixă. Funcționarea mașinii, adică realizarea criptării și a decriptării, necesita aplicarea unor principii, precum: a. existența unor exemplare identice, atât în momentul “plecării” mesajului, cât și în acela al “sosirii”; b. fixarea poziției fiecărui rotor, precum și a celor șase perechi de comutatoare, prin utilizarea plăcii comutatoarelor; c. scrierea mesajului care trebuia transmis. Criptarea propriu-zisă se realiza automat de către mașină, după ce operatorul alegea o anumită setare, toate setările fiind înscrise în manualele de criptare folosite de armata germană. Pe măsură ce operatorul acționa o tastă, se aprindea lampa care avea inscripționată litera corespondentă, de exemplu “E” și “R”. La decodare se proceda în sens invers. Setările reprezentau cheia sistemului iar acestea se schimbau zilnic. Cei care au spart codul se pare că au fost ofițerii serviciului de informații al armatei poloneze, iar aceștia au comunicat la un moment dat detaliile colegilor lor din serviciile similare francez și britanic. Altă versiune consideră că o mașină Enigma a fost găsită de către marina britanică pe un submarin german capturat în Atlantic, ceea ce a reprezentat începutul unui lung proces de descifrare a sistemului pe baza căruia funcționa mașinăria. În România, piesa mai există doar într-un exemplar, iar în lume se mai găsește în câteva muzee, precum: Muzeul de Istorie din Munchen, Muzeul Britanic Imperial de Război, Muzeul de Istorie din Stockholm, Muzeul Național de Criptologie din SUA și alte câteva.

plus
Vasile Gorduz
Înger de grădină
piatră de Dobrogea, 44 x 54,5 x 11 cm, semnat lateral stânga, în monogramă, VG
Referințe:
Catalogul expoziției „Retrospectivă Vasile Gorduz”, Palatul Mogoșoaia, curator Silvia Radu, 2010
DUMITRESCU, Sorin, “Vasile Gorduz, Artiștii Catacombei”, Editura Anastasia, 2002
Adjudecat: 1.900 euro
Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500

Share/Save/Bookmark

luni, 9 aprilie 2012

de ce tot scade indicele pietei de arta?!


Share/Save/Bookmark
Ştefan Luchian

1868, Ștefănești - 1916, București
După baie
[1907]
pastel pe hârtie lipită pe carton, 57 x 40,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, Luchian
Proveniență:
colecţia Alexandru Bogdan-Piteşti;
colecția Alexandrina A. Florescu;
colecția Dimitrie (Tilică) Burileanu,
guvernator BNR (1927-1931, sub guvernul Goga);
colecţie privată, Germania.
Pe verso etichetă de participare în expoziţia “Luchian înnoitorul”, decembrie 1968 - martie 1969.
Opera a participat la Expoziţia Personală
Luchian, Palatul Ateneului, Rotonda Pinacotecii, 26 octombrie-8 noiembrie 1908.
Opera a fost reprodusă de trei ori în cotidianul „Seara” (an IV, nr. 1576, marţi 3 iunie 1914, p. 2; an IV, nr. 1606, miercuri 9 iulie 1914, p. 2; an IV, nr. 1643, vineri 15 august 1914, p. 2).
Opera este reprodusă în Virgil Cioflec, “Luchian”, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1924, sub titulatura “Femeie ieşind din baie”.
Opera a participat la Expoziția Retrospectivă Luchian, Academia Română, 4- 31 martie 1939, București și este menționată și reprodusă la cat. 123 sub titlul “După baie”.
Opera este reprodusă în Petru Comarnescu, “Luchian”, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1965, ed. a II-a, revizuită şi adăugită.
Valoare estimativă: € 100.000 - 200.000
Share/Save/Bookmark