A bronze lampholder, with four arms, in the shape of a tree. From Pompeii. I love the small snails.
sâmbătă, 27 iulie 2013
vineri, 26 iulie 2013
artmark: Cele mai bune rezultate pentru arta românească contemporană din istoria licitaţiilor de profil
Piaţa românească de artă contemporană confirmă de la o ediţie la alta trendul constant ascendent. Artmark anunţă înregistrarea celor mai ridicate valori totale în Licitaţia de Postmodernism şi Contemporană. În seara de 10 iulie, vânzările totale s-au ridicat la 322.000 de euro – în creştere cu 22% față de media estimărilor prealabile ale casei. Acestea sunt totodată cu 11% mai mari decât recordul anterior de încasări pe artă contemporană, ale licitaţiei Artmark din aprilie 2013, respectiv cu 33% mai mari faţă de media licitaţiilor din 2012. Totodată, s-a înregistrat cea mai mare rată de adjudecare (92%, comparativ cu recordul anterior, de 89%), cele mai multe palete de licitare într-o licitație de artă contemporană românească (105) şi aproape 20 de recorduri de autor. Rezultatele licitaţiei pot fi vizionate integral pe site-ul www.artmark.ro.
Bucureşti, 11 iulie 2013 – Andrei Cădere şi Gili Mocanu, premiere foarte bine primite de colecţionarii de pe piaţa internă de artă
Dintre recordurile obţinute în Licitaţia Artmark de Postmodernism şi Contemporană din seara de 10 iulie, se remarcă Andrei Cădere, artist foarte apreciat pe piaţa internaţională de artă şi totodată o premieră absolută, optimistă a artistului pe piaţa românească de artă (22.000 de euro, de patru ori valoarea maximă estimată, pentru tabloul de mici dimensiuni ”Primăvară în Ţara Minunilor”, adjudecat după 28 de paşi de licitare). Cel de-al doilea rezultat remarcabil este înregistrat de pictorul contemporan Gili Mocanu, lucrarea “Fără titlu“ fiind adjudecată cu 11.000 de euro, de şapte ori valoarea maximă estimată, după 31 de paşi de licitare.
”Rezultatul înregistrat de Andrei Cădere în licitația Artmark comportă multiple semnificații. În primul rând, am ajuns în acel punct în care preferințele colecționarilor români rezonează cu aprecierile internaționale ale artistului pe piața de artă. Avem confirmarea faptului că un grup de colecționari din România este dispus să investească sume considerabile în operele lui Andrei Cădere, cu mult peste estimările maxime ale evaluatorilor. Mai mult, pot spune că asistăm la un fenomen deosebit de interesant, când, iată, arta contemporană românească este primită de public într-un mod comparabil cu arta marilor maeștri: visceral, într-un limbaj tradus prin creșterea rapidă a tempo-ului de licitare și prin aplauze”, declară Manuela Plăpcianu, CEO Artmark.
Alte recorduri de autor înregistrate de Licitaţia de Postmodernism şi Contemporană sunt: Alin Gheorghiu, ”Grădina suspendată”, adjudecat cu 12.000 de euro (comparativ cu recordul anterior, de 7.561 de euro, în septembrie 2008), Viorel Mărginean, “Fluturi“, adjudecat cu 9.500 de euro (comparativ cu recordul anterior, de 8.500 de euro, în 2006) sau Ştefan Câlţia, care prin lucrarea “Călător cu aripi roşii” egalează recordul din decembrie 2011, când valoarea artistului atingea cota maximă în Indicele Art Consacrat, cu 16.000 de euro. Din segmentul Postmodernism, cea mai mare valoare în cadrul licitaţiei Artmark a fost atinsă de Ion Ţuculescu, a cărui operă “Steaua” s-a adjudecat cu 50.000 de euro.
Aflată la prima ediţie, Licitaţia ”Judaica“, dedicată artei, culturii şi tradiţiei evreieşti în cea de-a doua parte a serii de 10 iulie, a întrecut cu 34% aşteptările casei Artmark, o confirmare a preocupării Artmark de sondare și construire a pieței de obiecte de istorie culturală și colecție.
Între rezultatele semnificative ale Licitaţiei “Judaica”, “Autoportret“, tablou de mici dimensiuni al artistului evreu Arthur Segal, a fost adjudecat cu valoarea maximă estimată, de 15.000 de euro; de menționat și recordul de autor venit din partea artistului Paul Ackerman – 4.750 de euro, pentru tabloul “Voyage de Brugel“.
Sezonul de vară al pieţei interne de artă se încheie duminică, 28 iulie, când Artmark aduce la Hotel Vega din Mamaia două tematici de vacanță, Licitaţia de Eleganţă și Licitaţia de Marine, un eveniment de gală dedicat eleganței feminine și masculine. Iubitorii de artă care doresc să urmărească din București spectacolul de la Mamaia sunt invitaţi la Summer Auction Party, o sală de cocktail la Palatul Cesianu-Racoviță, eveniment organizat în aceeaşi seară. Expoziţia licitaţiilor din 28 iulie poate fi vizitată în Bucureşti şi la Mamaia conform programului de mai jos. Loturile licitațiilor pot fi vizualizate online, pe homepage-ul site-ului www.artmark.ro.
Bucureşti, 11 iulie 2013 – Andrei Cădere şi Gili Mocanu, premiere foarte bine primite de colecţionarii de pe piaţa internă de artă
Dintre recordurile obţinute în Licitaţia Artmark de Postmodernism şi Contemporană din seara de 10 iulie, se remarcă Andrei Cădere, artist foarte apreciat pe piaţa internaţională de artă şi totodată o premieră absolută, optimistă a artistului pe piaţa românească de artă (22.000 de euro, de patru ori valoarea maximă estimată, pentru tabloul de mici dimensiuni ”Primăvară în Ţara Minunilor”, adjudecat după 28 de paşi de licitare). Cel de-al doilea rezultat remarcabil este înregistrat de pictorul contemporan Gili Mocanu, lucrarea “Fără titlu“ fiind adjudecată cu 11.000 de euro, de şapte ori valoarea maximă estimată, după 31 de paşi de licitare.
”Rezultatul înregistrat de Andrei Cădere în licitația Artmark comportă multiple semnificații. În primul rând, am ajuns în acel punct în care preferințele colecționarilor români rezonează cu aprecierile internaționale ale artistului pe piața de artă. Avem confirmarea faptului că un grup de colecționari din România este dispus să investească sume considerabile în operele lui Andrei Cădere, cu mult peste estimările maxime ale evaluatorilor. Mai mult, pot spune că asistăm la un fenomen deosebit de interesant, când, iată, arta contemporană românească este primită de public într-un mod comparabil cu arta marilor maeștri: visceral, într-un limbaj tradus prin creșterea rapidă a tempo-ului de licitare și prin aplauze”, declară Manuela Plăpcianu, CEO Artmark.
Alte recorduri de autor înregistrate de Licitaţia de Postmodernism şi Contemporană sunt: Alin Gheorghiu, ”Grădina suspendată”, adjudecat cu 12.000 de euro (comparativ cu recordul anterior, de 7.561 de euro, în septembrie 2008), Viorel Mărginean, “Fluturi“, adjudecat cu 9.500 de euro (comparativ cu recordul anterior, de 8.500 de euro, în 2006) sau Ştefan Câlţia, care prin lucrarea “Călător cu aripi roşii” egalează recordul din decembrie 2011, când valoarea artistului atingea cota maximă în Indicele Art Consacrat, cu 16.000 de euro. Din segmentul Postmodernism, cea mai mare valoare în cadrul licitaţiei Artmark a fost atinsă de Ion Ţuculescu, a cărui operă “Steaua” s-a adjudecat cu 50.000 de euro.
Aflată la prima ediţie, Licitaţia ”Judaica“, dedicată artei, culturii şi tradiţiei evreieşti în cea de-a doua parte a serii de 10 iulie, a întrecut cu 34% aşteptările casei Artmark, o confirmare a preocupării Artmark de sondare și construire a pieței de obiecte de istorie culturală și colecție.
Între rezultatele semnificative ale Licitaţiei “Judaica”, “Autoportret“, tablou de mici dimensiuni al artistului evreu Arthur Segal, a fost adjudecat cu valoarea maximă estimată, de 15.000 de euro; de menționat și recordul de autor venit din partea artistului Paul Ackerman – 4.750 de euro, pentru tabloul “Voyage de Brugel“.
Sezonul de vară al pieţei interne de artă se încheie duminică, 28 iulie, când Artmark aduce la Hotel Vega din Mamaia două tematici de vacanță, Licitaţia de Eleganţă și Licitaţia de Marine, un eveniment de gală dedicat eleganței feminine și masculine. Iubitorii de artă care doresc să urmărească din București spectacolul de la Mamaia sunt invitaţi la Summer Auction Party, o sală de cocktail la Palatul Cesianu-Racoviță, eveniment organizat în aceeaşi seară. Expoziţia licitaţiilor din 28 iulie poate fi vizitată în Bucureşti şi la Mamaia conform programului de mai jos. Loturile licitațiilor pot fi vizualizate online, pe homepage-ul site-ului www.artmark.ro.
cravata sau cravasa? absente nemotivate de la licitatiile de arta
Există o practică fecundă impusă de marile case de licitaţii din lume: catalogul unei sesiuni de vânzări este la fel de important pentru colecţionari şi negustori, pentru istorici de artă şi jurnalişti, pentru biblioteci şi arhive. Casele care se respectă nu doar înşiră în cataloage loturile propuse spre vânzare dar aduc date sofisticate, verificate si extrem de utile despre artişti, lucrările de artă expuse, contextul în care a fost creată opera etc. Pentru unele piese se editează câte un catalog separat. Încet, încet, această practică ar trebui impusă şi în România. Altfel cum să atragi, de exemplu, la o licitaţie, turiştii străini? Să cumpere ce? Sau pe cine? Cum să afle cât de mult i-a plăcut Parisul lui Pallady, că Grigorescu a lucrat la Barbizon, că Adrian Ghenie, sau Mircea Cantor, sau re-descoperitul Andrei Cădere sunt expuşi la Centre Pompidou, la New York, la Londra…
Este o pierdere imensă un catalog sărac pentru o licitaţie. Apare de cele mai multe ori scuza că un colecţionar trebuie să mai umble şi singur prin biblioteci, ori că sunt costuri prea mari pentru documentare şi tipărirea unui catalog serios. Au rămas însă banale justificări în epoca internetului când publicarea pe site este aproape gratuită iar bibliotecarul Google este la îndemâna oricui. Alis are în ofertă două lucrări ale Magdalenei Rădulescu, o acuarelă şi un ulei, compoziţii cu personaje dansante aşa cum îi plăceau artistei. Uleiul însă, „Acrobaţi”, are o menţiune importantă: din Expoziţia personală 1982, Rotonda Ateneului Român. Informaţia completează o anume intimitate a lucrării. Dar nu aflăm şi faptul că pictoriţa a lucrat şi locuit la Paris, că a revenit la Bucureşti pentru acea expoziţie de la Ateneu şi că peste aproximativ un an s-a stins. Opera ei a rămas răspândită şi are o anumită celebritate comună, dar îi lipseşte exegeza de care are nevoie pentru a se impune corect pe o piaţă dublă, romaneasca si franceza, cel puţin… Spre finalul anilor 2000 un colecţionar străin a încercat să cumpere cam tot ce apărea sub semnătura Magdalenei Rădulescu la licitaţii. Aşa a făcut şi cu multe dintre lucrările pe hârtie ale lui Vermont. Colecţionarul a plecat, iar despre colecţia lui nu se mai ştie mare lucru. Fapt divers…
Florin Ciubotaru a desenat în anii 60, pentru prima sa personală, „Muzica preclasică”. O compoziţie care a apărut şi în catalogul expoziţiei. Alis vinde lucrarea şi catalogul dar opreşte informaţiile la o frază prea săracă: lucrarea a participat în prima expoziţie personală, Piteşti 1967, cat.31, catalogul inclus. Ciubo este un artist care are poveşti interesante despre fiecare expunere a sa. Cei care vor cumpăra această lucrare merită să îl provoace pe artist să le spună amănuntele pe care licitatorii le-au ocolit.
Vechii maeştri sunt prinşi într-o retorică deja un pic uzată: „L. A. Biju s-a impus în perioada interbelică prin pictura sa viguroasă şi exotică. Confraţi iluştri ca Şirato sau Oskar Han, dar şi critici eminenţi ca H. Blazian l-au apreciat ca pe unul dintre cei mai originali şi dotaţi ilustratori ai Orientului, fie că se refereau la perioada egipteană, fie la cea de la Balcic, cărora le-a dedicat importante expoziţii în 1934 şi 1936. În paralel, a expus la Tinerimea artistică, la Salonul Oficial şi la Arta română diverse alte teme, realizate cu aceeaşi stăpânire a mijloacelor de expresie…”, scrie Goldart pentru a prezenta o serie de trei compoziţii de interior ale artistului. Tot e ceva, dar se poate adopta totusi un limbaj contemporan...
Şi ca o excepţie de catalog: o veste tristă a venit de la Piteşti - pictorul Costel Butoi a fost răpus de boala care îl chinuia de mai mulţi ani. A fost un artist interesant, care a lucrat mult în notă fabulatorie, cu multe ironii erotice sau inserturi din mitologie. A stat multă vreme retras la Piteşti, dar a pictat mereu. La începutul primăverii a expus la Simeza alături de Florentina Voichi, Mircea Roman şi Aurel Vlad în proiectul manifest FIG. Prin grija prietenilor, câteva lucrări ale pictorului au ajuns în licitaţii în aceast an. Vor mai urma şi altele?
Este o pierdere imensă un catalog sărac pentru o licitaţie. Apare de cele mai multe ori scuza că un colecţionar trebuie să mai umble şi singur prin biblioteci, ori că sunt costuri prea mari pentru documentare şi tipărirea unui catalog serios. Au rămas însă banale justificări în epoca internetului când publicarea pe site este aproape gratuită iar bibliotecarul Google este la îndemâna oricui. Alis are în ofertă două lucrări ale Magdalenei Rădulescu, o acuarelă şi un ulei, compoziţii cu personaje dansante aşa cum îi plăceau artistei. Uleiul însă, „Acrobaţi”, are o menţiune importantă: din Expoziţia personală 1982, Rotonda Ateneului Român. Informaţia completează o anume intimitate a lucrării. Dar nu aflăm şi faptul că pictoriţa a lucrat şi locuit la Paris, că a revenit la Bucureşti pentru acea expoziţie de la Ateneu şi că peste aproximativ un an s-a stins. Opera ei a rămas răspândită şi are o anumită celebritate comună, dar îi lipseşte exegeza de care are nevoie pentru a se impune corect pe o piaţă dublă, romaneasca si franceza, cel puţin… Spre finalul anilor 2000 un colecţionar străin a încercat să cumpere cam tot ce apărea sub semnătura Magdalenei Rădulescu la licitaţii. Aşa a făcut şi cu multe dintre lucrările pe hârtie ale lui Vermont. Colecţionarul a plecat, iar despre colecţia lui nu se mai ştie mare lucru. Fapt divers…
Recent s-a licitat şi la Bucureşti o lucrare a lui Andrei Cădere, copil teribil al artelor anilor 60-70. A emigrat în Franţa, a provocat câteva evenimente bine primite de criticii vremii, este expus permanent în cel mai valoros muzeu de artă nouă al Parisului. Andrei Cădere a debutat în licitaţiile din România cu o pictură din colecţia criticului Radu Bogdan. Dar şi cu o notă autografă, intimă: „Lui Radu Bogdan, cu care sper să mă întâlnesc peste mulţi ani - fiind amândoi tot pe poziţiile actuale de avangardă, 24 martie 1967, Andrei Cădere, Primăvară”. S-a concretizat oare în vreun fel această dorinţă a artistului? Cum a ajuns Cădere un artist internaţional? Ce viaţă a avut acest „avangardist” născut în Polonia şi mort la Paris dar care este revendicat ca artist român? Licitatorii ne spun prea puţine despre el. În mod straniu, Artmark, casa care a impus seria cataloagelor de colecţie, consistente, cu informaţii (unori repetitive) substantiale despre artişti, a ratat într-un fel momentul Cădere. Exerciţiul de comunicare al casei se axează însă pe descrieri directe şi laudative ale loturilor. Acest lucru este cel mai bine observat în licitaţiile cu obiecte cum este şi cea de la Mamaia: de Eleganţă. Uneori obiectele devin mai importatne decât artiştii...
Florin Ciubotaru a desenat în anii 60, pentru prima sa personală, „Muzica preclasică”. O compoziţie care a apărut şi în catalogul expoziţiei. Alis vinde lucrarea şi catalogul dar opreşte informaţiile la o frază prea săracă: lucrarea a participat în prima expoziţie personală, Piteşti 1967, cat.31, catalogul inclus. Ciubo este un artist care are poveşti interesante despre fiecare expunere a sa. Cei care vor cumpăra această lucrare merită să îl provoace pe artist să le spună amănuntele pe care licitatorii le-au ocolit.Vechii maeştri sunt prinşi într-o retorică deja un pic uzată: „L. A. Biju s-a impus în perioada interbelică prin pictura sa viguroasă şi exotică. Confraţi iluştri ca Şirato sau Oskar Han, dar şi critici eminenţi ca H. Blazian l-au apreciat ca pe unul dintre cei mai originali şi dotaţi ilustratori ai Orientului, fie că se refereau la perioada egipteană, fie la cea de la Balcic, cărora le-a dedicat importante expoziţii în 1934 şi 1936. În paralel, a expus la Tinerimea artistică, la Salonul Oficial şi la Arta română diverse alte teme, realizate cu aceeaşi stăpânire a mijloacelor de expresie…”, scrie Goldart pentru a prezenta o serie de trei compoziţii de interior ale artistului. Tot e ceva, dar se poate adopta totusi un limbaj contemporan...
Şi ca o excepţie de catalog: o veste tristă a venit de la Piteşti - pictorul Costel Butoi a fost răpus de boala care îl chinuia de mai mulţi ani. A fost un artist interesant, care a lucrat mult în notă fabulatorie, cu multe ironii erotice sau inserturi din mitologie. A stat multă vreme retras la Piteşti, dar a pictat mereu. La începutul primăverii a expus la Simeza alături de Florentina Voichi, Mircea Roman şi Aurel Vlad în proiectul manifest FIG. Prin grija prietenilor, câteva lucrări ale pictorului au ajuns în licitaţii în aceast an. Vor mai urma şi altele?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
