de lucruri frumoase nu ne saturam niciodata

marți, 5 februarie 2013

doua tablouri si povestile lor minunate, unice

la Alis:
Nicolae Vermont (1866-1932), "Nud culcat in iarba", ulei pe panza, 130x70cm, semnat stanga jos cu brun, datat si localizat (18)95 Paris
În 1893 Vermont îşi încheia studiile la Academia regală de arte frumoase din Munchen şi se stabilea la Paris pentru doi ani, până în 1895, după cum se menţionează în monografia Ameliei Pavel şi a lui Radu Ionescu, unde îşi închiria un atelier şi îşi continua studiile cu pictorul şi gravorul Diogène Maillard. Dintr-un articol al lui Al.Bogdan-Piteşti reiese însă că Vermont se mai afla încă la Paris şi în 1896. Astfel încât această lucrare, datată 1895, reprezintă un bun indicator pentru gustul şi preocupările artistice ale pictorului român în faza pariziană a îndelungatei şi temeinicei sale formaţii artistice, despre care nu se ştie prea mult. Prin temă ca şi prin paleta caldă, luminoasă, acest tablou de excepţie este singular, cel puţin în stadiul actual al cunoştinţelor despre opera lui Vermont. Se întâlnesc aici capacitatea de a sugera lumina, deprinsă de la impresionişti, cu ştiinţa anatomiei feminine pe care învăţământul german de nuanţă realist-clasicizantă îl transmisese pictorului român. Dacă notăm şi prezenţa unui simbolism discret - tabloul este un elogiu nedisimulat al primăverii şi al tinereţii - avem aici un tablou destul de consistent al tendinţelor care agitau ambianţa artistică europeană şi românească în jur de 1900. I.V.
"Evreu cu caftan" (copie de epoca dupa N.Grigorescu), ulei pe panza, 81x66cm, semnatura stearsa, stanga jos
În anii 1874-1875, Grigorescu petrece mai mult timp la Bacău si în împrejurimi, realizând o serie de studii, capete de expresie si portrete de o mare fortă psihologică. Chipurile de evrei patriarhali l-au atras prin înfatisarea lor pitorească, dar si pentru prestigiul acordat femei de Rembrandt. Între acestea se remarcă "Evreul cu caftan" a cărui imagine construită în tuse largi ce conferă imaginii o mare fortă de sugestie, s-a bucurat de un mare succes. Ca urmare, după acest portret, s-au făcut mai multe copii, din care una se află în Muzeul National de Artă al României. Copia din colectia Ferdinand Alexandrescu executată cu precizie de pictorul Dimitrie Serafim a fost vandută cu mai mult timp în urmă de urmasii acestuia. Măiestria si calitătile plastice ale lucrării de fată ne îndeamnă să presupunem că poate fi acest tablou. R.M.

Share/Save/Bookmark

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu