sibiu, piata mica, iarna

Iarnă (Piața Mică din Sibiu) / [începutul anilor '30] / RUDOLF SCHWEITZER-CUMPĂNA
1886, Piteşti - 1975, Bucureşti/ ulei pe carton, 21 × 33 cm, semnat stânga jos, cu negru, Schweitzer-Cumpăna
adjudecat 2750 euro

sibiu, piata mica, iarna

amintiri din epoca bronzului/ 2

 marian zidaru - buna vestire

 mircea roman - pui de piramida

 mircea roman - perete din atelier

 mircea roman - bronz

 mircea roman - pui de piramida

 aurel vlad - personaje

 aurel vlad - personaje / detaliu

aurel vlad/ detaliu din atelier

Sculptorilor le place epoca bronzului. Au păstrat şi aplică şi azi descoperiri străevchi. Arheologi, paleontologi şi meşteri cu suflet modern, în provocarea lor de a schimba sau doar de a duce mai departe istoria artei, ei apelează la unelte, proceduri, metode de lucru străvechi. Este o muncă dură, de atelier, de turnătorie şi iar de atelier. De la un model din lut sau gips se ajunge la obiecte monumentale uneori, miniaturi alteori, pregătite să reziste peste secole. Artiştii clasici au lăsat lumii statui monumentale copleşitoar, Rodin a modelat bronzul atât de suav şi provocator, iar Brâncuşi i-a lăsat moştenire strălucirea nemaivăzută.
În atelierul unui sculptor care lucrează în bronz nu e linişte aproape niciodată. Se lucrează cu lut, ceară, silicon, ipsos, foc… Din turnătorie ies forme brute, rupte parcă, trupuri dezmembrate, fragmente dintr-un puzzle greu de recompus pentru străini. Şi totuşi, la final, adunate, remodelate de fiecaere data aproape şi finisate, aceste fragmente se transformă într-o operă de artă.
Vedem aici mai multe fotografii de atelier cu trei sculptori care nu se feresc să modeleze bornzul: Mircea Roman, Aurel Vlaad şi Marian Zidaru. Sunt artişti cu concepţii, structură estetică şi pasiuni diferite. Şi-au construit opera în principal din lucrări în lemn, dar au pigmentat-o şi cu piese din bronz, grafică, instalaţii, ceramică. La început au optat pentru lucrări mici dar apoi au impus şi construcţii monumentale aşezate în spaţii deschise, publice ori private.
Mircea Roman îşi “solidifică” lucrările din lemn, compuse din bucăţi asamblate şi pictate, în bronzuri pe care le şlefuieşte şi le patinează până preiau ceva din caldura personajelor iniţiale din lemn… Aurel Vlad este “meşterul”: sudează, patinează, combină bronzul cu arama şi adună astfel personaje mici în mulţimi copleşitoare. Marian Zidaru ridică bronzul în lumea îngerilor, sau îl aşează cu o gingăşie copilărească pe un pământ pregătit să îi dea viaţă. Încă de la legendara expoziţie din 1985 de la Muzeul Satului – Rememorare sau Crăciun însângerat, Marian Zidaru a transformat forme de viaţă primară în bronz. A fost o expoziţie închisă după câteva ore, cu un catalog trimis la topit din care totuţi s-au păstrat câteva exemplare. Pe copertă sunt aşezate multe piese din bronz ce par fragmente de viaţă “împietrite” şi scoase la lumină de un paleotolog artist.
În aceste “amintiri” din epoca bronzului, imaginile de atelier păstrează mult mai bine decât cuvintele fragmente din travaliul care precede naşterea unei creaţii din bronz.

amintiri din epoca bronzului/ 2

arhotectura sculptura

sculptura arhitectura

avidiu maitec

liviu russu

marian zidaru/detaliu

mircea roman/ orasul/ detaliu

dan perjovschi plus marian zidaru/ detaliu

dan perjovschi/ conceptual

dan perjovschi/ international artist

dan perjovschi/ detaliu

marian zidaru/ detaliu

marian zidaru/ detaliu

liviu russu. detaliu

alexandru pasat/ detaliu

marian zidaru/ detaliu

marian zidaru/ detaliu

liviu russu/ detaliu

paul neagru/ umbre

marian zidaru/ detaliu

arhotectura sculptura

amintiri din epoca bronzului

amintiri din epoca bronzului/ foto de atelier

ioan es. pop in atelierul lui aurel vlad

marian zidaru, finisaj in bronz

mircea roman, ultimele retusuri pe omul cu bratele intinse, inainte de expozitie

aurel vlad, o repriza de sudura in atelier

aurel vlad...

aurel vlad in atelier 2012

atelier aurel vlad

amintiri din epoca bronzului

micile clone ale lui ceausescu si terapia prin impresionism

intr-o saptamana piata de arta a schimbat cateva registre. unele dintre ele grave, altele, sensibile si diafane. colectia lui macovescu, un personaj care, partizan al comunistilor, a adunat lucruri pe care le credea nobile, boieresti, burgheze, frumoase de fapt. colectionar al clasei muncitoare. un aliat al celor care in anii 50 au disctrus colectii ale intelectualilor de atunci.
dar peste o saptamana au venit impresionistii care au curatat imaginea colectiei "rosii". licitatia de impresionism a fost de aceasta data terapeutica. ideal!

micile clone ale lui ceausescu si terapia prin impresionism

impresionistii din nou in licitatie dedicata.

Licitaţia de Impresionism şi Postimpresionism Românesc, organizată de Artmark sâmbătă, 28 septembrie, în prezenţa a peste 300 de persoane, confirmă popularitatea operelor integrate acestui curent artistic şi valoarea marilor lui maeştri (Grigorescu, Tonitza, Petraşcu, Ressu etc.) în spaţiul cultural românesc. Cu încasări de aproape 600.000 de euro - o cifră cu aproape 50% mai mare decât valoarea de pornire a loturilor - şi o participare ridicată – 113 de palete participante distincte, o rată de adjudecare de 87% - licitaţia Artmark reprezintă un bun instrument de măsurare a preferinţelor românilor în materie de artă valoroasă, consacrată.
Bucureşti, 1 octombrie 2013
Rezultatele licitaţiei de Impresionism şi Postimpresionism Românesc argumentează trendurile actuale ale pieţei de artă: carele cu boi ale lui Grigorescu rămân în topul preferinţelor colecţionarilor români, reconfirmând constanta conform căreia preţul de adjudecare atinge de cele mai multe ori maxima estimată de specialişti. „Convoi de care la amiază”, un mic tablou tematic tipic creaţiei grigoresciene, atinge valoarea maximă de 50.000 de euro. Un preţ substanțial, de 30.000 de euro, este înregistrat în aceeaşi licitaţie de un alt tablou al lui Grigorescu, „Peisaj de pe Valea Doftanei”.
De remarcat sunt rezultatele operelor „Pe Moşilor Vechi” (preţ de adjudecare: 9.000 de euro), o cronică picturală a Bucureştiului interbelic realizată de Alexandru Moser Padina, respectiv o „Veneţie” din ciclul vedutelor realizate de Gheorghe Petraşcu, adjudecată cu 32.500 de euro.

În ceea ce priveşte operele lui Camil Ressu, în număr mare şi diversificate tematic, acestea au depăşit aşteptările casei: „Ştrengarul”, a fost adjudecată cu 15.000 de euro (preţ de pornire: 9.500 de euro), „Ţărancă cu rufele” – cu 12.000 de euro (preţ de pornire 5.000 de euro), iar „Peisaj din Vlaici” - cu 8.000 de euro (preţ de pornire 4.500 de euro).
Nicolae Tonitza și Samuel Mutzner se remarcă în licitație cu operele „Tătăroiacă”, adjudecată cu 32.500 de euro, și „Peisaj la Vălenii de Munte”, adjudecată cu 22.000 de euro (peste valoarea maximă a estimării), respectiv „Peisajul din Balcic - Stella Maris”, operă adjudecată cu 14.000 de euro (peste valoarea maximă a estimării). Recorduri absolute de artist au obținut și pictorii interbelici Alexandru Poitevin și Casilda Miracovici. Pentru luna octombrie, Artmark pregăteşte o nouă sesiune, cea mai valoroasă şi importantă
din acest sezon, Licitaţia România Regală, aflată deja la a treia ediţie, şi Licitaţia de Toamnă – Mari Maeștri ai Artei Românești, aflată la a doua ediție. Expoziţiile celor două licitaţii pot fi vizitate începând de marţi, 8 octombrie, la Palatul Cesianu-Racoviţă, sediul Artmark.

impresionistii din nou in licitatie dedicata.

gaugain - ”Petit Breton à l'oie”

paul gaugain la sotheby's new york din colectia prea putin vazuta Zieseniss.

gaugain - ”Petit Breton à l'oie”