vineri, 5 aprilie 2013
florentina voichi... o mica poveste
de atelier
caravana vernisajelor, duminica la mogosoaia
Duminică, 07 aprilie, vernisajul a trei expoziţii:
Dan Popovici, Galeria Gheţăria, ora 16.00,
Dan Popovici, Galeria Gheţăria, ora 16.00,
Henry Mavrodin, Galeria Foişor, ora 16.30 şi
Florin Ciubotaru, Galeria Parter, Palat, ora 17.00.
Dan Popovici ne seduce printr-un dialog de o prestanţă milenară, cel al relaţiei dintre sticlă şi lumină. Sticla dă luminii formă solidă, fiind o metaforă naturală a spiritului.
La Dan Popovici, conceptul de „obiect de artă” suferă transformări. Uneori „conţinutul” lucrării, mesajul (o stare emoţională), transmis fără echivoc, poate fi titlul, o imagine sugestivă sau chiar „forma – spectacol“.
Henry Mavrodin, discipol fidel al maestrului Corneliu Baba,, fără să-i imite maniera plastică, expune o singură lucrare in spaţiul Galeria Foişor a Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia.
Lucrarea artistului s-a copt în doisprezece ani, fiind o operă de somptuoasa sedimentare a timpului, a experienţelor de viaţă şi artă.
Florin Ciubotaru a încheiat studiile în 1963 la Bucureşti. Partcicipă la numeroase manifestări în ţară şi în străinătate.
1969 – 1979 – realizează cu Şerban Gabrea tapiseria cu titlul Teatrul lumii.
Din 1990 – 2010 este profesor universitar la Universitatea de Artă Bucureşti.
Şi–a diversificat conceptul de imagine, trecând de la bidimensional la tridimensional.
Dan Popovici ne seduce printr-un dialog de o prestanţă milenară, cel al relaţiei dintre sticlă şi lumină. Sticla dă luminii formă solidă, fiind o metaforă naturală a spiritului.
La Dan Popovici, conceptul de „obiect de artă” suferă transformări. Uneori „conţinutul” lucrării, mesajul (o stare emoţională), transmis fără echivoc, poate fi titlul, o imagine sugestivă sau chiar „forma – spectacol“.
Henry Mavrodin, discipol fidel al maestrului Corneliu Baba,, fără să-i imite maniera plastică, expune o singură lucrare in spaţiul Galeria Foişor a Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia.
Lucrarea artistului s-a copt în doisprezece ani, fiind o operă de somptuoasa sedimentare a timpului, a experienţelor de viaţă şi artă.
Florin Ciubotaru a încheiat studiile în 1963 la Bucureşti. Partcicipă la numeroase manifestări în ţară şi în străinătate.
1969 – 1979 – realizează cu Şerban Gabrea tapiseria cu titlul Teatrul lumii.
Din 1990 – 2010 este profesor universitar la Universitatea de Artă Bucureşti.
Şi–a diversificat conceptul de imagine, trecând de la bidimensional la tridimensional.
ce desentaor extraordinar,
cum se scurge viata, trairea, energia prin acea firava urma de creion
vulnerabil si totusi plin de forta, pierdut in detalii si recompus prin alte urme, firi, simplitati...
liviu mihai este artistul
si ne spune:
“Atunci cand pictez corpul uman incerc sa surprind ceea ce nu se schimba, un fel de suma a tuturor starilor, pornind de la ura pana la extaz. Caut sa surprind in corpul uman stari si atitudini mai putin normale iar fuziunea dintre corpul uman si animal ma fascineaza. De fapt, corpul uman in anumite ipostaze generate de stari psihice anormale, se priveaza de frumusetea comuna pe care o stim si capata o alta frumustete, usor salbatica. Limbajul nonverbal este extraordinar de expresiv si poate sa descrie cele mai abstracte sentimente.Cred in fiorul nelinistitor al erosului, care este inevitabil sa apara odata ce ai dezgolit corpul uman.
Desi este una din cele mai vechi teme în artele plastice din toate timpurile, odata cu arta moderna erotismul primeaza, limita care o separa de pornografie fiind aproape invizibila, devenind astfel o expresie a acceptării imperfecţiunii, individualului şi a firescului.” – Liviu Mihai, artist
vulnerabil si totusi plin de forta, pierdut in detalii si recompus prin alte urme, firi, simplitati...
liviu mihai este artistul
si ne spune:
“Atunci cand pictez corpul uman incerc sa surprind ceea ce nu se schimba, un fel de suma a tuturor starilor, pornind de la ura pana la extaz. Caut sa surprind in corpul uman stari si atitudini mai putin normale iar fuziunea dintre corpul uman si animal ma fascineaza. De fapt, corpul uman in anumite ipostaze generate de stari psihice anormale, se priveaza de frumusetea comuna pe care o stim si capata o alta frumustete, usor salbatica. Limbajul nonverbal este extraordinar de expresiv si poate sa descrie cele mai abstracte sentimente.Cred in fiorul nelinistitor al erosului, care este inevitabil sa apara odata ce ai dezgolit corpul uman.
Desi este una din cele mai vechi teme în artele plastice din toate timpurile, odata cu arta moderna erotismul primeaza, limita care o separa de pornografie fiind aproape invizibila, devenind astfel o expresie a acceptării imperfecţiunii, individualului şi a firescului.” – Liviu Mihai, artist
invidiez acest afish
mai precis aceasta fotografie din acest afish:
imaginea circula de cateva zile pe net. are ceva special si transmite un enorm respect. artistul in spatele lucrarilor sale este inclus intr-un spatiu alb. iar el calca incaltat doar in ciorapi.
este o forma de respect imacualt, de arta perfect curata, de reverenta totala in fata unei minuni. smerenie? poate chiar mai mult!
chapou
iata si ce spune aurelia mocanu, cea care deschide expozitia anuntata clar pe afish:
„Timpul îngheţatˮ- sculptorul Costel Iacob
Galeria Simeza, 10-22 aprilie, 2013
Expoziţie-manifest asupra trudei şi secretelor de atelier ale unui faber-orfevru: Costel Iacob (n.1952) este un ingenios şi negrăbit povestitor al scurgerii timpului. Obiecte-instalaţii captivante vorbesc despre destin şi capcanele vieţii. Asamblaje complicate, cizeluri şi îmbinări, lemne ondulate sau articulate pun în mişcare, la propriu, imaginarul.
O replică nonfigurativă a Domnului La Fontaine stabileşte, clasic, morala lucrărilor: minuţia temeinică a harnicei furnici se conjugă cu saltul inspiraţiei de greier visător.
Un sculptor sapienţial şi ingenios, tenace dar retras în reguli de maximă exigenţă a ieşirilor sale în public, deschide acum atelierul său fabulatoriu.
Aurelia Mocanu
este o forma de respect imacualt, de arta perfect curata, de reverenta totala in fata unei minuni. smerenie? poate chiar mai mult!
chapou
iata si ce spune aurelia mocanu, cea care deschide expozitia anuntata clar pe afish:
„Timpul îngheţatˮ- sculptorul Costel Iacob
Galeria Simeza, 10-22 aprilie, 2013
Expoziţie-manifest asupra trudei şi secretelor de atelier ale unui faber-orfevru: Costel Iacob (n.1952) este un ingenios şi negrăbit povestitor al scurgerii timpului. Obiecte-instalaţii captivante vorbesc despre destin şi capcanele vieţii. Asamblaje complicate, cizeluri şi îmbinări, lemne ondulate sau articulate pun în mişcare, la propriu, imaginarul.
O replică nonfigurativă a Domnului La Fontaine stabileşte, clasic, morala lucrărilor: minuţia temeinică a harnicei furnici se conjugă cu saltul inspiraţiei de greier visător.
Un sculptor sapienţial şi ingenios, tenace dar retras în reguli de maximă exigenţă a ieşirilor sale în public, deschide acum atelierul său fabulatoriu.
Aurelia Mocanu
luni, 1 aprilie 2013
duminică, 31 martie 2013
pentru cei care sarbatoresc astazi pastele: sarbatori fericite!
Constantin D.Stahi (1844-1920), "Doi cozonaci intregi si pe o farfurie, o pasca si cateva bucatele de cozonac" (titlu original dat de artist pe verso), ulei pe panza, 40x63cm, semnat lateral stanga cu ocru, localizat si datat Iassy 1915
Estimare minima: 24000 lei
alis/2 aprilie/19.00
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
