Doar că mica epopee nu se opreşte aici: de la Montpellier, pictura a fost transferată la Bucureşti şi apoi la Constanţa. Totul intră într-o complexă istorie în mişcare, într-o campanie de marketing perfectă: căci „Colombina în verde” sau „Costum verde de bal”, cum este primul titlul de catalog, va fi vedeta licitaţiei Artmark de primăvară, pe 20 martie, cu o evaluare spre 250.000 de euro. Preţul de pornire va fi însă sub 150.000 de euro.
Până la licitaţie, cum am precizat deja, „Colombina” vizitează Constanţa, la Casino, pe promenadă. Mare lucru! În ruina unui monument prea îndelung disputat şi nedrept de mult abandonat, „Colombina” are parte de o primă repriză de „răsfăţ” cultural public.
Alături, Pallady, Petraşcu, Tonitza, Ţuculescu, Cumpăna, Baba etc.
Care este povestea „Colombinei în verde“? Iată ce ne comunică Artmark, casa de licitaţii care o scoate la vânzare: „Tabloul a fost pictat probabil la Roma, în iarna anului 1873, în perioada vestitului carnaval roman din Cetatea Eternă, fiind precedat de mai multe studii, astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Opera pare a fi intrat iniţial în colecţia marelui moşier şi om politic buzoian Gheorghe (Gogu) Iliescu, căruia îi aparţineau vestitele domenii Cândeşti. Legătura dintre Nicolae Grigorescu şi Gogu Iliescu ia naştere în cursul expoziţiei personale a lui Grigorescu de la Ateneul Român, din 1900, când moşierul de la Cândeşti, exuberant, achiziţionează un număr impresionant de opere. Ştefan O. Iosif este cel care îi face cunoştinţă lui Gogu Iliescu cu Grigorescu, moment din care cei doi vor lega o strânsă prietenie. Acest fapt este relevat de faptul că în verile ce urmează, în special în 1902 şi 1903, Grigorescu vizitează moşiile şi conacul de la Cândeşti, frecvent însoţit de I.L. Caragiale, Al. Vlahuţă şi Barbu Ştefănescu Delavrancea. Apologia „Colombinei în verde“ este prezentă în studiile dedicate lui Grigorescu imediat după dispariţia acestuia (Vlahuţă, 1910; Cioflec, 1925), pentru a se manifesta din nou în forţă în 1938, cu ocazia Centenarului naşterii lui Nicolae Grigorescu. Între timp, opera ajunsese în colecţia lui Eugen Iliescu-Cândeşti (1893-1953), fiului marelui moşier buzoian, om politic cu viziuni de dreapta, şef al organizaţiei legionare din Buzău la 1940. Acesta, şcolit la Paris, unde o cunoaşte şi pe viitoarea soţie – Madeleine – avea să aibă un sfârşit tragic, fiind expropiat, încarcerat şi ucis de către autorităţile comuniste, la Gherla, în 1953. Nora lui Gogu Iliescu, văduva Madeleine Iliescu, se vede obligată să fugă în Franţa, nu înainte de a împacheta şi lua cu ea doi Grigoreşti, unul dintre aceştia fiind celebra Colombină în verde.
La Paris, capodopera va fi vândută de către Madeleine Iliescu unui cuplu de francezi ajunşi la jumătatea anilor ‘60 în Carcassonne, a căror familie este actuala posesoare a picturii semnate de Nicolae Grigorescu.”
„Ultima ei apariţie a avut loc în cadrul Expoziţiei Centenarului Grigorescu, organizată de Virgil Cioflec în 1938. Pictura a fost înscrisă atunci sub titlul “Costum verde de bal” (cat.nr.36), mentionându-se şi apartenenţa la colecţia Eug. Iliescu-Cândeşti. Reproducerea ei în catalogul expoziţiei rămâne după ştiinţa noastră singura imagine prezentată până la acest moment în cadrul bibliografiei. Se cuvine adaugată informaţia privind existenţa în personala artistului din 1887, a unei lucrări foarte apropiate ca titlu, “Costum de bal”, înregistrată în catalog la numărul 67 şi care ar fi putut fi chiar pictura de faţă”, se precizează în catalogul licitaţiei. Este de citit întreaga informaţie de catalog, de această dată consistentă şi reprezentativă pentru istoria mai mult sau mai puţin depolicier a tabloului.
Remarcabil şi deloc întâmlpător este şi faptul că pictura se va licita la Bucureşti. Grigorescu există şi nu prea pe piaţa internaţională. E drept că nici nu a fost scos în evidenţă, popularizat, decât prin lucrări legate de peisaje, boi şi ciobănaşi. Mai puţin compoziţiile impresioniste, cu tentă burgheză poate, pe care le-a realizat în călătoriile din străinătate ori prin diverse ateliere. „Colombina” este unul dintre personajele care ne arată o altă faţă a lui Grigorescu, mult mai suculentă decât cea de „pictor naţional” al „carelor cu boi” impusă prin manuale de curentele propagandei. „Colombina” s-ar putea foarte bine licita la marile case din Paris, Londra, New York, dar peste câţiva ani. Deocamdată, recordul de preţ al lui Grigorescu în lume, puţin peste 100.000 de dolari, este mult sub nivelul vânzărilor din România, unde se apropie de 300.000 de euro.
Probabil că dacă monumentalul Casino de la Constanţa ar fi fost în deplinătatea forţelor sale artistice, arhitecturale şi de notorietate europeană, atunci, împreună cu Colombina lui Grigorescu ar fi făcut un „duet” pentru care s-ar fi luptat miliardarii lumii. Deocamdată, licitaţia este deschisă pentru cei din România. Dar surprizele pot veni de oriunde. Colombina se impune şi nu doar prin complicata ei poveste.
Postări
