artmark in program de seara, de la 18.30

este o licitatie cu multre premiere, cotnradictii si mai ales, cu autorii grupati compact. asa ca sunt de vazut si licitat mai multe serii de lucrari.

alin ghiorghiu:

nicu enea:

magdalena radulescu:

perjo/ dan perjovschi

petre iorgulescu yor

artisti de azi/ aruncati in lupta pt ca ar fi vandut macar o lucrare cu 10.000 de euro... oare?

piliuta:

stefan caltia din 198...

jean cheller/ o alta paleta cromatica...

damian

steriadi

bernea/ magic

tot bernea

stefan dimitrescu

man

ressu

pallady

ressu

tonitza

ileana principesa

artmark in program de seara, de la 18.30

impresionistii din nou in licitatie dedicata.

Licitaţia de Impresionism şi Postimpresionism Românesc, organizată de Artmark sâmbătă, 28 septembrie, în prezenţa a peste 300 de persoane, confirmă popularitatea operelor integrate acestui curent artistic şi valoarea marilor lui maeştri (Grigorescu, Tonitza, Petraşcu, Ressu etc.) în spaţiul cultural românesc. Cu încasări de aproape 600.000 de euro - o cifră cu aproape 50% mai mare decât valoarea de pornire a loturilor - şi o participare ridicată – 113 de palete participante distincte, o rată de adjudecare de 87% - licitaţia Artmark reprezintă un bun instrument de măsurare a preferinţelor românilor în materie de artă valoroasă, consacrată.
Bucureşti, 1 octombrie 2013
Rezultatele licitaţiei de Impresionism şi Postimpresionism Românesc argumentează trendurile actuale ale pieţei de artă: carele cu boi ale lui Grigorescu rămân în topul preferinţelor colecţionarilor români, reconfirmând constanta conform căreia preţul de adjudecare atinge de cele mai multe ori maxima estimată de specialişti. „Convoi de care la amiază”, un mic tablou tematic tipic creaţiei grigoresciene, atinge valoarea maximă de 50.000 de euro. Un preţ substanțial, de 30.000 de euro, este înregistrat în aceeaşi licitaţie de un alt tablou al lui Grigorescu, „Peisaj de pe Valea Doftanei”.
De remarcat sunt rezultatele operelor „Pe Moşilor Vechi” (preţ de adjudecare: 9.000 de euro), o cronică picturală a Bucureştiului interbelic realizată de Alexandru Moser Padina, respectiv o „Veneţie” din ciclul vedutelor realizate de Gheorghe Petraşcu, adjudecată cu 32.500 de euro.

În ceea ce priveşte operele lui Camil Ressu, în număr mare şi diversificate tematic, acestea au depăşit aşteptările casei: „Ştrengarul”, a fost adjudecată cu 15.000 de euro (preţ de pornire: 9.500 de euro), „Ţărancă cu rufele” – cu 12.000 de euro (preţ de pornire 5.000 de euro), iar „Peisaj din Vlaici” - cu 8.000 de euro (preţ de pornire 4.500 de euro).
Nicolae Tonitza și Samuel Mutzner se remarcă în licitație cu operele „Tătăroiacă”, adjudecată cu 32.500 de euro, și „Peisaj la Vălenii de Munte”, adjudecată cu 22.000 de euro (peste valoarea maximă a estimării), respectiv „Peisajul din Balcic - Stella Maris”, operă adjudecată cu 14.000 de euro (peste valoarea maximă a estimării). Recorduri absolute de artist au obținut și pictorii interbelici Alexandru Poitevin și Casilda Miracovici. Pentru luna octombrie, Artmark pregăteşte o nouă sesiune, cea mai valoroasă şi importantă
din acest sezon, Licitaţia România Regală, aflată deja la a treia ediţie, şi Licitaţia de Toamnă – Mari Maeștri ai Artei Românești, aflată la a doua ediție. Expoziţiile celor două licitaţii pot fi vizitate începând de marţi, 8 octombrie, la Palatul Cesianu-Racoviţă, sediul Artmark.

impresionistii din nou in licitatie dedicata.

artmark: Povestea capodoperelor lui Tonitza din Licitația de Vară

Cel mai mare eveniment al pieței de artă în licitațiile de sezon, Licitația de Vară, aduce la Artmark peste 200 de opere de artă, a căror valoare totală depășește 1,5 milioane de euro, în condițiile în care 59% dintre acestea au prețul de pornire situat sub valoarea de 1.000 de euro. Vedetele licitației, două tablouri semnate de Nicolae Tonitza, au valoarea estimativă cuprinsă între 70.000 și 120.000 de euro și fiecare dintre acestea tratează câte o tematică în care Tonitza a excelat: copilăria și feminitatea.

Prima dintre operele lui Tonitza prezente în licitație, intitulată „Noapte bună!“, provine dintr-o colecție privată din SUA. Opera a aparținut unei familii de evrei din industria textilă, apropiați și protectori ai lui Tonitza, nevoiți să părăsească țara din cauza mișcărilor antisemite și a comunismului. Familia ajunge mai întâi în Argentina, apoi în Statele Unite, fără a se despărți însă de averea cea mai de preț luată din țara natală: colecția de tablouri. Deși colecționarii nu au mai reușit să se întoarcă în țară, acest lucru este posibil pentru capodopera lui Tonitza.

Cel mai cunoscut tablou semnat de Tonitza, având ca tematică lumea copilăriei, tranzacționat pe piața de artă în primăvara anului trecut, „Trei frați”, a fost adjudecat la Artmark cu 170.000 de euro.

Cea de-a doua pictură a lui Tonitza prezentă în cadrul Licitației de Vară, „Bretonă”,aflată la poziția 144 din catalogul expoziției Grupului celor Patru din 1933, sub titlul modest de “Cap de femee – studiu”, ne oferă măsura calităților picturale pe care le poartă creația lui Tonitza. Era un an extrem de important în cariera artistului – moment al revenirii pe scena artistică, după o perioadă relativ nefastă a carierei. Anii petrecuți în Constanța, unde în final va eșua în a finaliza pictura catedralei Sf. Gheorghe, aveau să fie recompensați prin expoziția Grupului celor Patru (martie 1933), unde Nicolae Tonitza, cu 70 de lucrări expuse, printre care și opera „Bretonă”, a fost foarte bine primit de critica vremii.

Din Licitația de Vară nu lipsesc operele lui Pallady („Narcise și lalele” – valoare estimativă: € 35.000 – 55.000), Petrașcu („Interior la Târgoviște” – valoare estimativă: € 14.000 – 24.000), Baba („Pieta” – valoare estimativă: € 20.000 – 30.000), Ressu („Turnul Negru spre Șcheii Brașovului” – valoare estimativă: € 9.000 – 16.000), Iser („Nud în grădină la Toulon” – valoare estimativă: € 14.000 – 24.000), Șirato („Tătăroaice la Mangalia” – valoare estimativă: € 20.000 – 30.000) sau Dărăscu („Natură statică tradițională” – valoare estimativă: € 10.000 – 18.000).

Licitația de Vară la Artmark se desfășoară marți, 18 iunie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, ora 19:00. Expoziția de Artă „Visul unei Nopți de Vară“ este deschisă la Palatul Cesianu-Racoviță, conform programului de mai jos:

artmark: Povestea capodoperelor lui Tonitza din Licitația de Vară

una dintre cele mai teribile creatii a lui ressu, mult peste recordul aishe

Camil Ressu în Licitația de Vară: Turnul Negru spre Șcheii Brașovului, Valoare estimativă: € 9.000 - 16.000

in fata aceastei realizari, aishe este un record fals, prefacut, nedrept. eficient insa pentru lansarea artmark...

una dintre cele mai teribile creatii a lui ressu, mult peste recordul aishe

in drum spre monte carlo

Nud cu floare,

Constantin Piliuţă, 1929, Botoșani - 2003, București

ulei pe pânză, 100 x 81 cm, semnat şi datat stânga sus, cu negru, Piliuţă C., 1962

Valoare estimativă: € 10.000 - 15.000

Baigneuse,

Camil Ressu, 1880, Galaţi - 1962, Bucureşti

ulei pe carton, 69,5 x 49,5 cm, semnat stânga jos, cu negru, C. Ressu. Proveniență: colecţia M.C., Bucureşti.
Valoare estimativă: € 12.000 - 18.000

Nud, [1965-1968]

Vasile Grigore

ulei pe carton, 97 x 70 cm, semnat dreapta jos, cu ocru, V.Grigore

Valoare estimativă: € 3.000 - 4.000

Nud

Gheorghe Ionescu Sin, 1896, Sinaia - 1988, București

ulei pe carton, 61 x 51 cm, semnat dreapta jos, cu negru, Ionescu Sin

Valoare estimativă: € 1.000 - 1.500

La marginea caravanei, seara

Paul Scorţesco, 1895, Iași - 1976, Paris

ulei pe pânză, 40 x 50 cm, semnat stânga jos, cu roșu, Scorțesco. Proveniență: licitaţia Artmark, 25 iunie 2009, lot 20; din 2009, colecţie privată bucureşteană.

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.000

adica isi fac de cap in licitatia mamaia-monte carlo din 22 iulie!

in drum spre monte carlo

un careu important la goldart pe 26

o imagine care se potriveste cu vremea de afara...
FEMEIE LA MALUL MĂRII
Gheorghe Petraşcu ( 1872-1949 )

o pictura care revine.
ulei/carton, semnat, datat (1)937 dreapta jos; (T.A.P.)
25 x 35 cm
Pret estimativ: 17000-22000 EUR

un peisaj extraordinar al unui Tonitza caruia i-au placut mai mult personajele:
Nicolae Tonitza ( 1886-1940 )
SENA LA COURBEVOIE

ulei/carton, semnat, datat (1)910 stânga jos cu coada de pensulă; pe verso intitulat "Sena la Courbevoie", semnat, datat mart(i)e (1)910 şi însemnare cu roşu "Proprietatea Laurenţia Tocineanu, mai 1989"(T.A.P.)
26,5 x 35 cm
Pret estimativ: 7000-8000 EUR

Camil Ressu ( 1880-1962 ) - o revenire:

MATERNITATE
ulei/carton, semnat stânga jos în pastă; provine din colecţia familiei Dona (T.A.P.)
69 x 50 cm
Pret estimativ: 13500-15000 EUR

Ion Pacea ( 1924-1999 ) - colorist, asa s-a impus pacea:

FLORI ALBE ŞI MERE
ulei/carton, semnat stânga jos (T.A.P.)
56,7 x 45,5 cm
Pret estimativ: 2000-2400 EUR

un careu important la goldart pe 26

adjduecari sub pragul de 100.000 de euro...

Şase licitaţii tematice, sute de participanţi şi vânzări totale de 0,85 milioane euro: bilanţul celor două seri de evenimente Artmark din aprilie

Ştefan Luchian, „După baie”, 85.000 €

Theodor Pallady, „Debarcader pe Sena, dinspre Belleville”, 48.000 €

ulei pe carton, 61 x 50,5 cm, semnat central stânga, cu negru, T.Pallady

Proveniență:

colecția Marie Jeanne (Diamandy) și Nicolae Bastaki. Marie Jeanne era fiica Ioanei Pallady din căsătoria acesteia cu Constantin Diamandy, boier și diplomat român, ministru plenipotențiar la Petersburg și ulterior, ambasadorul României la Paris. Constantin Diamandy a avut cu Ioana, născută Ghika, 3 copii: Marie Jeanne, Magda și Ion. Marie Jeanne s-a căsătorit cu Neculai Bastaki, inginer agronom cu studii în Belgia, iar sora sa, Magda, cu Emil Sturdza și mai apoi cu George G. Assan, alături de care a locuit în casa Assan din piața Lahovary, astăzi Casa Oamenilor de Știință. Iubitoare de artă, Marie Jeanne și-a început colecția sub îndrumarea tatălui. Confiscată în anii ‘80, în 2008, în urma deciziei din 2006, opera este restituită de către Muzeul Municipiului București, către moștenitorii familiei Bastaki. Pe verso număr de inventar Muzeul Municipiului Bucureşti, 939861. Menţiunea: RIDICAT DE LA MUZEUL MUN. BUCUREŞTI, AZI, 21.02.2008, CONFORM PROCESULUI-VERBAL NR.467/21.02.2008. Opera a participat la Expoziția Retrospectivă Theodor Pallady, Muzeul de Artă al R.P.R., București, iunie-iulie 1956 și este menționată la cat. 116, pag. 18, sub titlul “Debarcader”.

Adjudecat: 48.000 euro
Valoare estimativă: € 40.000 - 75.000

Camil Ressu, „Zi de iarnă”, 32.000 €

ulei pe pânză, 65 x 81 cm, semnat stânga jos, cu negru, C. Ressu
Proveniență:

importantă colecție privată, București.

Adjudecat: 32.000 euro
Valoare estimativă: € 20.000 - 35.000

Rudolf Schweitzer – Cumpăna, „Ţăran cu desagă”, 25.000 €

Nicolae Vermont,Suflete slave („Crimă şi pedeapsă”), 25.000 €

Alexandru Ciucurencu, „Natură statică cu flori şi pensule”, 19.500 €

Alexandru Ciucurencu, „Citadelă”, 9.500 €

Corneliu Baba, „Rege nebun”, 9.000 €

Ion Mândrescu, „Roata timpului”, 9.000 €

bronz, 88 x 55 x 88 cm, semnat şi datat pe roată, I. Mândrescu, 2005

Proveniență:

galerie bucureșteană.

Adjudecat: 9.000 euro

Valoare estimativă: € 9.000 - 15.000

Ion Iancuţ, „Copil de altar”, 8.500 €

bronz, 95 x 43 x 25 cm, semnat pe verso, IANCUŢ

Proveniență:

galerie bucureșteană.
Opera a participat la expoziţia personală de la Palatul Parlamentului, Bucureşti, 2009.
Adjudecat: 8.500 euro
Valoare estimativă: € 7.000 - 11.000

Ion Irimescu, „Muză citind”, 8.000 €
Muză citind (Sapho)

bronz, 130 x 43 x 32 cm, semnat frontal, Ion Irimescu
Valoare estimativă: € 6.000 - 9.000plus:

Maşină de criptat „Enigma”, folosită de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o piesă de muzeu, extrem de rară, 21.000 €

34 x 28 x 15,5 cm
lemn, bachelită și componente electrice
Adjudecat: 21.000 euro
Preţ de pornire: € 10.000
Mașina de criptat “Enigma” fusese inventată în jurul anului 1920 pentru a fi folosită în scopuri civile, spre exemplu în cazul tranzacțiilor comerciale. Specialiștii în criptare ai serviciului de informații al armatei germane au preluat sistemul și l-au îmbunătățit, folosindu-l până la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Principiul aplicat era acela al unui cifru polialfabetic bazat pe mai multe alfabete de substituție, ceea ce făcea practic imposibilă descifrarea în absența codului. Criptografia este o ramură a matematicii care are ca obiectiv securizarea informației și restricționarea accesului la un sistem informatic, iar un cifru este o pereche de algoritmi care efectuează criptarea, adică ascunderea informației, cât și procesul opus, acela de decriptare. Sistemul de operare propriu-zis este controlat de algoritm și de o cheie, aceasta din urmă fiind elementul care permite aplicarea algoritmului. Piesele componente ale mașinii “Enigma” erau: 1. tastatura, care fusese împrumutată de la mașinile de scris obișnuite; 2. placa cu lămpi, o lampă în locul fiecărei taste care se aprindea în momentul în care tasta era acționată și punea în lumină litera inscripționată pe ea; 3. placa comutatoarelor pe care se aflau prizele, una pentru fiecare literă, fiecare conectată de celelalte; 4. trei rotoare detașabile, fiecare dispunând de un set format din 26 de contacte, câte unul pentru o literă; 5. roata fixă, cu o formă identică cu a rotoarelor dar care nu se putea detașa și care avea un set de 26 de contacte grupate în perechi; 6. baterie pentru alimentarea circuitelor.

Cablurile electrice asigurau legăturile dintre taste și lămpi, dintre lămpi și cele trei rotoare, dintre rotoare, respectiv dintre rotoare și roata fixă. Funcționarea mașinii, adică realizarea criptării și a decriptării, necesita aplicarea unor principii, precum: a. existența unor exemplare identice, atât în momentul “plecării” mesajului, cât și în acela al “sosirii”; b. fixarea poziției fiecărui rotor, precum și a celor șase perechi de comutatoare, prin utilizarea plăcii comutatoarelor; c. scrierea mesajului care trebuia transmis. Criptarea propriu-zisă se realiza automat de către mașină, după ce operatorul alegea o anumită setare, toate setările fiind înscrise în manualele de criptare folosite de armata germană. Pe măsură ce operatorul acționa o tastă, se aprindea lampa care avea inscripționată litera corespondentă, de exemplu “E” și “R”. La decodare se proceda în sens invers. Setările reprezentau cheia sistemului iar acestea se schimbau zilnic. Cei care au spart codul se pare că au fost ofițerii serviciului de informații al armatei poloneze, iar aceștia au comunicat la un moment dat detaliile colegilor lor din serviciile similare francez și britanic. Altă versiune consideră că o mașină Enigma a fost găsită de către marina britanică pe un submarin german capturat în Atlantic, ceea ce a reprezentat începutul unui lung proces de descifrare a sistemului pe baza căruia funcționa mașinăria. În România, piesa mai există doar într-un exemplar, iar în lume se mai găsește în câteva muzee, precum: Muzeul de Istorie din Munchen, Muzeul Britanic Imperial de Război, Muzeul de Istorie din Stockholm, Muzeul Național de Criptologie din SUA și alte câteva.

plus

Vasile Gorduz

Înger de grădină

piatră de Dobrogea, 44 x 54,5 x 11 cm, semnat lateral stânga, în monogramă, VG

Referințe:

Catalogul expoziției „Retrospectivă Vasile Gorduz”, Palatul Mogoșoaia, curator Silvia Radu, 2010

DUMITRESCU, Sorin, “Vasile Gorduz, Artiștii Catacombei”, Editura Anastasia, 2002

Adjudecat: 1.900 euro

Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500

adjduecari sub pragul de 100.000 de euro...